Sănătatea sexuală feminină – când apelăm la psihiatru?

Vaginismul (imposibilitatea penetrării vaginale) este o condiție psiho-somatică, ceea ce înseamnă că se află la interfața dintre minte și aparatul sexual feminin. Incidența vaginismului este între 1-17% pe an la nivelul întregii lumi, cu vârf de incidență între 15-24 ani.

Acesta poate fi primar (pentru femeie nu a fost posibilă niciodată penetrarea intravaginală) sau secundar (femeia a avut înainte penetrări nedureroase). În general, cel secundar este ca urmare a unor evenimente psiho-stresante marcate (abuzuri, anxietăți, fobii, etc.). Pentru cel primar sunt incriminate mai multe cauze (frica de a rămâne însărcinată implementată la tinerele fete, sindrom de mutilare genitală), dar nu s-a putut demonstra o relație directă cu un factor anume. Abordul terapeutic al vaginismului necesită multidisciplinaritate.

Rolul primordial al psihiatrului este în special în diagnosticarea acestuia din perspectiva originii psihice a patologiei, urmat îndeaproape de psiholog și psihoterapeut, ginecolog pentru a determina și remedia componenta organică a acestei maladii.

Vaginismul, vestibulodinia și dispareunia reprezintă stări patologice intricate. Diagnosticul vaginismului are la bază realizarea unei anamneze minuțioase din punct de vedere psihosexual. Gradul de stres, anxietate, precum și percepția personală referitoare la actul penetrării, pare a fi de o importanță mai crescută comparativ cu problemele de tonus muscular. Cu toate acestea, un examen genital complet este necesar pentru a exclude patologii organice care pot determina vaginismul.

Yavuzkir, Şeyda, et al. “Association between non-penetrative sexual activities and depression in women with vaginismus: a cross-sectional study.” Journal of International Medical Research 52.4 (2024): 03000605241244762. 2. Kadir , Shahidii Zuri,Sidi , Hatta,Kumar , Jaya,Das , Srijit,Midin , Marhani,Baharuddin , Najwa,The Neurobiology and Psychiatric Perspective of Vaginismus: Linking the Pharmacological and Psycho-Social Interventions,Current Drug Targets, volume 19, issue 8, pages 916-926, year 2018, issn 1389-4501/1873-5592, doi 10.2174/1389450118666170222153908 3. Lahaie M-A, Boyer SC, Amsel R, Khalifé S, Binik YM. Vaginismus: A Review of the Literature on the Classification/Diagnosis, Etiology and Treatment. Women’s Health. 2010;6(5):705-719. doi:10.2217/WHE.10.46 4. Maseroli, Elisa, et al. “Psychobiological correlates of vaginismus: an exploratory analysis.” The journal of sexual medicine 14.11 (2017): 1392-1402 5. Crowley, Tessa, David Goldmeier, and Janice Hiller. “Diagnosing and managing vaginismus.” Bmj 338 (2009).

Dorești o programare?

Suntem aici să te ajutăm.