Endoemtrioza este o patologie care afectează multe femei ( cu o incidenta de 65.48/100.000 in Europa de Est -una dintre cele mai mari din lume(1) ) si care initial a fost considerata apanajul ginecologiei, astăzi s-a dovedit a fi o problema multisistemică cu impact important asupra sănătății mentale a femeii(2). Patologie a femeii moderne, asociata cu stresul cronic, ea implica dereglări multisistem care conduc la apariția centrală a sindromului dureros pelvin cu implicații importante la nivelul armoniei sistemului nervos central.
Una dintre cele mai ample mentaanalize(3) care sa inclus 44 de studii din 13 tari, realizata in 2021 a concluzionat ca endometrioza conducerea la instalarea depresiei și anxietății la femei , scăzând seminificativ indicele general de calitate a vieții. Implicațiile biologice care conduc la acest lucru nu sunt legate doar de sindromul dureros pelvin care însoțește endometrioza cu impact puternic asupra sănătății mentale , ci si de mecanisme neuro-hormonale(4): tulburări in bioritmul serotoninergic , dopaminergic si noradrenergic . Aceste aspecte trebuie luate in considerare deoarece se pot găsi noi alternative terapeutice in managamentul durerii pelvine.
Un alt aspect relevant este faptul ca fiecare “flare-up” pe care femeia il resimte are de multe ori cauza psihica. Stresul acut/cronic declanșează prin dezechilibrul sau cortizonic si adrenergic o serie de reacții care, pe lângă faptul ca declanșează un sindrom inflamator general, duc la prăbușiri ale nivelului de serotonina si estrogeni(5) . Acesta prăbușire are direct impact asupra integrității psihice ducând la simptomatologie anxioasa-depresivă și descărcărilor electrice haotice la nivel nervos central si periferic. Mai mult, persistenta acestor modificări la nivel nervos central va deregla sistemul dopaminergic , ajungându-se la simptome de intensitate psihotica(6). Se creează astfel un cerc vicios in care endometrioza și modificările neuro-hormonale se vor întreține una pe alta. Un studiu de tip case-control (7) aduce în atenție faptul ca femeile cu endometrioza cu sindrom dureros pelvin de intensitate mare ( >6 pe scade durererii de la 1-10) au prezentat fatigabilitate, insomnii si status mental dezechilibrat semnificativ mai important decât cele cu scor al durerii mai mic (<6), ceea ce demonstrează ca managementul durerii in endometrioza este crucial pentru statusul general al pacientei.
Studii sugerează ca persoanele mai predispuse la a dezvolta endometrioza sunt și pacienții cu dependente de alcool/droguri si care suferă de sindrom cu deficit de atenție(8). O metanaliza din 2022 sugerează ca pacientele care au consum moderat sau crescut de etanol dezvolta si un risc crescut de endometrioza (8). De menționat este si faptul ca medicația psihiatrica cum ar fi antidrepsivele (duloxetina in mod special) si anticonvulsivantele ( gabaran si valproat) sunt utile si eficiente in controlul sindromului dureros din endometrioza(9). Folosirea acestora are dubla valoare: atat in controlul dureros , cat si in consecințele psihice ale acestuia: anxietatea si depresia.
Concluzii:
- legătură strânsă intre endometrioza și tulburările psihice mai ales prin cadrul sindromului dureros – mecanismele etiopatogenice comune intre acestea doua care implica dereglări la nivelul hormonilor stresori
- anumite categorii de paciente psihiatrice sunt mai predispuse la endometrioza
- tratamentul de ordin psihiatric are dubla viza: gestionarea sindromu dureros din endometrioza și controlul depresiei și anxietății la persoanele cu endometrioza
